In fiecare secunda, intre 1,5 si 2 kg de microbi fac echipa cu fiecare dintre noi pentru a digera mancarea, tine microbii daunatori la distanta, imbunatati dispozitia precum si in multe alte scopuri. E vorba de microbiota intestinelor, miliarde de microbi, care s-au dezvoltat cu (in) noi din ziua in care ne-am nascut. Iata cateva aspecte interesante: 

  •  99% din genele corpului nostru nu sunt umane, 90% din celulele corpului nostru nu sunt umane, deoarece apartin microbilor “nostri” (din intestine, gura, de pe piele, etc.). Practic, principalul motiv pentru care suntem atat de diferiti nu sunt genele noastre, ci microbiomul nostru. 
  • Microbii din intestine produc vitamine vitale si hormoni. De exemplu 95% din serotonina din organism (unul din hormonii fericirii, cu rol si in sanatatea oaselor si a sangelui, precum si in calitatea somnului) este produsa de microbii din intestin. Nu, nu e creierul. 
  • Microbii intestinelor pot “fura” gene din mancare pentru a putea in viitor sa o digere mai bine (de tinut minte acest aspect, revenim mai jos). 
  • Microbii ne pot influenta capacitatea de raspuns la stress si se pot alia cu sistemul nostru imunitar cand suntem invadati de diversi agenti patogeni. 
  • Aparent exista o legatura si cauzalitate intre afectiunile cornice si microbiota intestinului (s-a reusit reversarea unor afectiuni ca diabet, obezitate) 
  • “I have a gut feeling” – unele alegeri legate de mancare, curiozitate, curaj, interactiuni sociale sunt influentate de compozitia microbiotei (teste pe soareci de laborator)
  • Microbii pot vorbi cu creierul si vice versa (conectandu-se l asistemul nervos, emitand diverse semnale chimice, sau citindu-le). 

Totusi, cele de mai sus vor functiona corespunzator doar daca avem o mare varietate de microbi caci fiecare din acesti micuti e specializat intr-o anume functie, nu le poate face pe toate. Si fiecare tip de microbi prospera cu un anumit tip de mancare. Cei mai multi au nevoie de plante, altele de produse de origine animala. Astfel, cu cat e mai diversificata mancarea si mai putin procesata, cu atat mai mari sunt sansele sa ne diversificam microbiota. In unul din studiile facute de Universitatea Boulder din Colorado si UCSD in cadrul American Gut Project s-a observat ca marind ponderea mancarilor pe baza de plante creste si diversitatea microbiotei, in timp ce o dieta bazata pe carne duce la prosperarea unui numar redus de microbi, in dauna diversitatii. 

Cum ne nastem (natural sau prin cezariana), ce stil de viata adoptam si unde traim conteaza de asemenea pentru prosperitatea microbiotei. Cantitatea de antibiotice pe care o luam reprezinta iarasi un factor decisiv in evolutia acestei comunitati. 

Mentionam mai sus despre capacitatea unor microbi de a “fura” gene din mancare pentru a imbunatati digestia. De fapt e vorba de o actiune tip copy-paste asupra unor segmente de ADN care ne permite sa digeram in siguranta mancare pe care o ingeram pentru prima data sau care ar putea fi potential periculoasa. Nu toti microbii pot face asta. Astfel, cu cat mai mare diversitatea microbiotei, cu atat mai multa avem sanse sa evitam fel de fel de probleme, inclusiv afectiuni”moderne” cum ar fi diabet, obezitate, intolerante, alergii, boli ale aparatulu idigestiv (Crohn, etc). 

Intr-o lucrare recent publicata vara trecuta in Nature magazine (Wibowo, M.C., Yang, Z., Borry, M. et al, May 12th 2021), echipa de cercetatori a analizat microbiota unor oameni care au trait acum 1000-2000 ani si au comparat-o cu cea din zilele noastre, din zone atat industrializate cat si neindustrializate. Concluzia a fost ca exista inca asemanari intre mostrele din zonele contemporane neindustrializate si cele antice (insa diversitatea mult diminuata in cazul primelor) in timp ce mostrele din zonele industrializate au aratat o compozitie a microbiotei total diferita, si nu intr-un sens bun. Pratic o exterminare in masa a microbiotei intestinului avut loc in ultimul timp si multi microbi cu adaptabilitate la schimbarile din mediul inconjurator au disparut. Cercetatorii au legat acest lucru de lipsa diversitatii  alimentatiei in zilele noastre, de cresterea consumului de antibiotice, si de practicarea unui stil de viata neschimbat de-a lungul unui an calendaristic.

Inca mai sunt multe aspect de studiat in acest domeniu, practice suntem abia la inceput. Dar oamenii de stiinta spun ca exista deja suficiente dovezi pentru a face legatura intre compozitia microbiotei intestinului si obiceiurile noastre alimentare. Si asta cu impact si asupra predispositiei noastre catre anumite boli, a raspunsului catre anumite medicatii sau catre anumite diete, asupra dispozitiei noastre sau a legerilor si preferintelor sociale. Asa ca, fiti pe faza pentru noi descoperiri 😊. 

Share

Post comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Go top